Înțeleg foarte bine că “acte” și “deces” sunt două cuvinte incompatibile și un pic prea ciudate ca să apară împreună în același titlu de articol. Dar, din păcate, sunt definiția perfectă a vieții în România și a felului straniu în care viața, cu toate ciudățeniile ei și chichițele administrative, continuă să curgă implacabil chiar și atunci când moartea ne face să simțim că totul se oprește în loc.

Dacă ai pierdut pe cineva drag sau te pregătești sufletește pentru a trece prin asta, știu că gândul la proceduri administrative este ultimul, dar absolut ultimul lucru pentru care ai avea energie mentală. Așa că m-am gândit că poate reușesc să te scutesc de prea multe întrebări sau alergătură dacă rezum aici o listă cu actele esențiale și pașii care trebuie parcurși în zilele imediat următoare decesului, pentru ca autoritățile să știe că acest eveniment s-a întâmplat și să “confirme” în toate felurile publice și obligatorii că persoana respectivă a decedat, pentru ca celelalte proceduri administrative (de la înmormântare sau incinerare la deschiderea succesiunii) să poată curge fără probleme.

Dacă apelezi la o firmă de servicii funerare, sper că vei primi toate aceste explicații direct de la ei. Dar dacă ai nevoie de informații în plus, sper ca acest articol să-ți servească drept “listă” și sprijin minim în acele momente grele.

Mă-ntrebam dacă merită să menționez asta sau nu, deși poate îți imaginezi deja: orice interacțiune cu statul român, chiar și telefonică, este istovitoare. Iar dacă te aștepți să găsești compasiune în momentele grele de după pierderea cuiva, din păcate, te amăgești. Eu am sunat la câteva oficii de stare civilă în scop de “cercetare”, încercând să lămuresc procedura și informațiile de pe site și mi-a crescut pulsul instant, pentru că m-am simțit repezită cu aceeași lejeritate ca și când aș fi avut de depus un simplu dosar cu șină, nu de îngropat (teoretic) un om.

Primul “ghișeu” sunat aparținea de Ilfov și mi s-a zis “sunați la București, nu știm cum lucrează ei. (De parcă decesurile se înregistrează diferit, în funcție de “tradiția” ghișeului la care nimerești?…) La București, bineînțeles nu mi-a răspuns nimeni la telefon 3 zile la rând. Sunasem la sectorul de care aparțin. Abia din a treia încercare, la un alt Sector, mi-a răspuns cineva și mi-a confirmat metoda de solicitare a certificatului de deces. Sper, doar, ca ceea ce am scris mai jos să se aplice în toate locurile și să nu descoperim că dosarul cu șină diferă de la localitate la localitate…

Sursă foto: Wesley Tingey, Unsplash

Iar acum, explicațiile pentru fiecare pas, pe larg:

Pasul 1: Constatarea decesului

În cazul unui deces care s-a întâmplat acasă (nu la spital) și din cauze naturale, constatarea decesului este primul pas administrativ care trebuie făcut.

Cine îl constată?

După caz, poți să suni la:

– Medicul de familie, pe care îl poți chema la domiciliu

– Firma de servicii funerare, care are un medic legist în echipa lor de colaboratori

– Medicii de pe ambulanță, în cazul în care vrei să apelezi la ei (poate că în weekend sau în perioada sărbătorilor va fi mai greu să intri în legătură cu primele două opțiuni menționate)

– Poliția, care trebuie chemată neapărat în cazul unei morți accidentale sau violente. În această situație, medicul legist este cel care va constata decesul și va elibera certificatul medical constatator.

De ce e necesară constatarea decesului?

Așa cum e logic și natural, fără constatarea oficială a decesului, nu se poate înregistra din punct de vedere administrativ acest eveniment și nu se poate elibera certificatul medical constatator al decesului, care stă la baza celorlalți pași administrativi și în special la baza înmormântării sau incinerării.

Excepții:

Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum și în cazul găsirii unui cadavru, fie că este sau nu identificat, declarația se face în termen de 48 de ore, calculat din momentul decesului sau al găsirii cadavrului.

În cazul în care decesul nu a fost declarat și înregistrat în termenul legal de 48 de ore, întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului, iar declarația se face în scris, arătând motivele întârzierii.

Surse foto: Mikhail Nilov, Pexels

După constatarea decesului, vei primi un Certificat Medical Constatator al Decesului (CMCD), întocmit după 24 ore (minim 12 ore, în funcție de diagnostic) de la producerea decesului și eliberat în baza actului de identitate al defunctului.

Cine eliberează certificatul constatator?

Unul dintre medicii menționați la pasul 1.

La ce e necesar?

Vei avea nevoie de el pentru pasul următor: obținerea certificatului de deces. Așadar, certificatul medical constatator al decesului este doar un act intermediar, care stă la baza certificatului de deces, actul final (și oficial) de constatare a decesului din punct de vedere administrativ.

Important de ținut minte: după ce vei depune dosarul pentru obținerea certificatului de deces, certificatul medical constatator în original va fi reținut de către starea civilă (Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor) în momentul în care instituția îți va elibera certificatul de deces. Așa că recomandat ar fi să faci copii xerox după acest document înainte să-l depui la instituția publică, pentru că ulterior nu se mai pot elibera copii xerox (cel puțin așa scrie pe website-ul instituției DPCLEP Sector 2 București, una dintre sursele online din care m-am informat).

Surse foto: JJ Ying, Unsplash

Certificatul de deces este documentul administrativ oficial care confirmă moartea persoanei respective, document în baza căruia se demarează toate celelalte proceduri administrative (înmormântarea, anularea cărții de identitate sau deschiderea succesiunii). În principiul, se eliberează doar rudelor de gradul I de către o instituție abilitată, dar există și excepții (un exemplu, mai jos, marcat cu galben).

Cine eliberează certificatul de deces?

Trebuie să te adresezi instituției cu rol în evidența populației din localitatea sau sectorul în care s-a produs decesul, după cum menționează și legea (mai exact, Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă din 26.01.2011):

„Întocmirea actului de deces se face la D.P.C.L.E.P./S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativ-teritoriale/misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României în a cărui/cărei rază/circumscripţie consulară s-a produs decesul, pe baza certificatului medical constatator al decesului şi a declaraţiei verbale făcute de oricare dintre membrii familiei decedatului sau, în lipsa acestora, de una dintre următoarele persoane:

Pot declara decesul membrii familiei decedatului sau în lipsa acestora:

Medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul

Orice persoană care are cunoștință despre deces”

Cu alte cuvinte, înseamnă că orice membru al familiei persoanei decedate sau orice prieten de familie poate depune actele necesare, în locul persoanei îndoliate, ca să o scutească de acest efort administrativ. Lucru care poate fi de mare ajutor în zilele dinaintea înmormântării. Persoana care va depune dosarul va ridica și certificatul de deces, dar și adeverința de înhumare (detalii mai jos), pentru ca înmormântarea să poată fi planificată.

Așa menționează Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Ilfov și așa am primit confirmare telefonică și de la Direcția de Evidență a Persoanelor Sector 3, București.

– Certificatul medical constatator al decesului, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, semnătura și parafa medicului care a făcut constatarea, sigiliul/ștampila unității sanitare, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări, înscrisă cu majuscule

– Actul de identitate al celui decedat

– Certificatul de naștere și de căsătorie al celui decedat

– Documentul de evidență militară al celui decedat

– Actul de identitate valabil al declarantului

Ai la dispoziție un termen de declarare a decesului de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei, în cazul morții naturale. În acest termen se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul, cât și ziua în care se face declarația.

La ce ai nevoie de certificatul de deces?

Este actul final (și oficial) prin care se constată decesul din punct de vedere administrativ. Fără el, toate celelalte proceduri (eliberarea adeverinței de înhumare pentru înmormântare sau incinerare, anularea actului de identitate, deschiderea procedurii succesiunii etc.) nu se pot demara.

De asemenea, legea spune că, după întocmirea certificatului de deces, se anulează actul de identitate, iar toate celelalte acte vor purta mențiunile necesare:

După întocmirea actului de deces, pe certificatul de naștere și/sau căsătorie, după caz, se aplică mențiunea “Decedat act nr. … din … înregistrat la Primăria …”.

Ofițerul de stare civilă este obligat să rețină actul de identitate al celui decedat și să-l anuleze. Cartea de identitate se anulează prin tăierea colțului în care se află înscrisă perioada de valabilitate, iar în cazul buletinului de identitate și al cărții de identitate provizorii se aplică, pe prima pagină, respectiv pe verso-ul documentului, ștampila cu următorul conținut: “Decedat act nr. … /anul … , luna … , ziua … , înregistrat la Primăria … , județul …”.

Excepții:

În cazul unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum și în cazul găsirii unui cadavru, este necesară și dovada eliberată de poliție sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorități a fost sesizată despre deces, termenul de 3 zile de declarare a decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.

În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, alin. (2), întocmirea actului de deces se face, în România, cu aprobarea parchetului şi, în străinătate, dacă autorităţile competente din statul unde s-a produs decesul confirmă că nu au obiecţii cu privire la înregistrarea decesului cetăţeanului român la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României.

Surse foto: Anete Lusina, Pexels

Această adeverință este actul care stă la baza înmormântării sau incinerării. Fără ea, nu se pot efectua procedurile necesare, așa că este un act la fel de important ca certificatul de deces. Adeverința de înhumare se ridică deodată cu certificatul de deces, de la aceeași instituție publică. Nu e nevoie de alte proceduri decât cele descrise la pasul 3, dar am ținut să menționez separat actul, pentru că el ar trebui înmânat firmei de servicii funerare (în cazul în care colaborezi cu una), pentru demararea pregătirilor pentru înmormântare.

Cine eliberează adeverința?

Aceeași instituție ca la pasul 3, respectiv ofițerul de stare civilă. După întocmirea actului de deces, ofițerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverință de înhumare sau de incinerare a cadavrului, într-un singur exemplar, potrivit modelului prevazut de legislația în vigoare, făcând mențiune despre aceasta pe verso-ul certificatului constatator al decesului.

Duplicatul adeverinței de înhumare sau de incinerare pierdută ori distrusă se poate elibera numai cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale care a eliberat adeverința.

La ce ai nevoie de ea?

Așa cum scriam mai sus, este actul în baza căruia firma de servicii funerare, respectiv preotul pot să demareze procedurile de înhumare și înmormântare sau de incinerare, după caz.

Surse foto: The Good Funeral Guide, Unsplash

Ajutorul de deces este o sumă acordată de casa de pensii sau de către instituția care gestionează bugetul asigurărilor pentru șomaj, sumă gândită să acopere (măcar o parte dintre) cheltuielile necesare pentru înmormântare sau incinerare. Suma se stabileşte anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar pentru anul 2023 este de 6.789 în cazul decesului persoanei pensionate sau asigurate și de 3.395 în cazul decesului unui membru al familiei acesteia. Bineînțeles, acesta nu e un pas obligatoriu, dar e unul care cu siguranță este de folos în toată tornada de cheltuieli care urmează și e bine să parcurgi pașii necesari cât de repede reușești.

Cine acordă ajutorul de deces?

Ajutorul de deces se acordă în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către:

– Casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;

– Instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

În ce situații se acordă ajutorul de deces?

Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

– Aiguratului;

– Pensionarului;

– Persoanei care se află în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv până la 7 ani în cazul copilului cu handicap, dacă anterior suspendării raportului de muncă sau de serviciu pentru acordarea acestui concediu, persoana era asigurată obligatoriu;

– Unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului

– Unui membru de familie al persoanei aflate în concediu pentru creşterea copilului.


Cui se acordă ajutorul de deces?

În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului

Ajutorul de deces se achită unei singure persoane care poate fi, după caz:

– Soţul supravieţuitor

– Copilul;

– Părintele;

– Tutorele;

– Curatorul;

– Oricare persoană care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces, dacă nu există altă solicitare din partea persoanelor menţionate mai sus.

În cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achită asiguratului sau pensionarului al cărui membru de familie a decedat.

Mai multe detalii legate de definiția “membrului al familiei” și de actele necesare se pot citi aici: https://www.cnpp.ro/ajutorul-de-deces

Partea ușoară, dacă poate exista o parte ușoară în toată povestea aceasta, este că de obicei nu e nevoie să scoți bani din buzunar în avans pentru a plăti înmormântarea, dacă apelezi la o firmă de servicii funerare. Firmele de servicii funerare sunt deja foarte obișnuite cu birocrația din România și te ajută să-ți depui actele pentru ajutorul de deces și să-și recupereze singure cheltuielile în baza talonului de pensie, atâta timp cât pachetul pe care l-ai ales se încadrează la “pachet oferit gratuit în baza talonului de pensie”, care apare așa pe majoritatea website-urilor de servicii funerare (las aici un exemplu de la Beelsamen). Dacă soliciți servicii în plus, vei plăti doar diferența. Sau, dimpotrivă, în anumite situații, e posibil chiar să primești bani înapoi, dacă cheltuielile nu se ridică la suma oferită de statul român ca ajutor de deces.

Surse foto: Cottonbro Studio, Pexels

Închei acest articol cu urarea clasică pe care o asociez mereu cu acest blog: sper să nu ai nevoie niciodată cu adevărat să citești acest articol sau să bifezi articolele de pe lista de mai sus. Dar știu cât de mici sunt șansele să te ferești în viața asta de pierdere. Așa că tot ce pot să sper, în lipsa dorinței anterioare, e ca aceste rânduri să-ți ușureze măcar un strop din povara sufletească a acelor zile și să le simți ca pe o îmbrățișare virtuală (și stângace) din partea unei străine care nu te cunoaște, dar care-și imaginează destul de bine prin ce treci…

Și mai mărturisesc și că am scris cu ceva emoții articolul ăsta – când vine vorba de birocrație, nimic nu e 100% sigur sau bătut în cuie. Așa că, dacă ai descoperit în practică faptul că “teoria” de pe internet nu se aplică până la capăt, te rog să-mi scrii în comentarii – ne va ajuta pe toți să fim un pic mai conștienți de toate neprevăzutele.

Resurse:

Legea privind modul de înregistrare a decesului: https://lege5.ro/gratuit/gi2tinzvgq/inregistrarea-decesului-metodologie?dp=gu3demjwge4ds

Website-ul Oficiului de Stare Civilă Sector 2, București: https://dpepsc.ps2.ro/index.php/starea-civila/stare-civila/14-inregistrarea-actului-de-deces

Website-ul Oficiului de Stare Civilă Ilfov: https://evpilfov.ro/stare-civila/inregistrarea-decesului/

Website-ul Casei Naționale de Pensii: https://www.cnpp.ro/ajutorul-de-deces